După cum se știe, divorțul este actul prin care se desface o căsătorie și poate îmbrăca mai multe forme, în funcție de alegerile celor doi soți.
Una dintre cele mai ușoare situații constă în divorțul prin procedură notarială, reglementat de art. 375 – art. 378 Cod civil.
Divorțul pe cale notarială poate surveni numai dacă soții sunt de acord cu divorțul, au convenit inclusiv cu privire la numele de familie pe care să îl poarte după desfacerea căsătoriei, nu au copii minori sau au copii minori, dar se înțeleg referitor la exercitarea autorității părintești, stabilirea locuinței copiilor după divorț, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și copii, precum și în ceea ce privește contribuția părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a minorilor.
Cererea de divorț se depune de soți împreună. Notarul public înregistrează cererea și le acordă un termen de reflecție de 30 de zile, perioadă în care soții se pot răzgândi cu privire la desfacerea căsătoriei sau referitor la condițiile stabilite.
Cum am menționat anterior, cererea de divorț se depune de soți împreună, dar se poate depune și prin mandatar cu procură autentică.
La expirarea termenului de 30 de zile, soții se prezintă personal. Prezența personală este obligatorie, nefiind aplicabilă posibilitatea de a se prezenta mandatarul cu procura autentică. Rațiunea acestui aspect constă în obligația aflată în sarcina notarului public de a verifica dacă soții stăruie în divorț și, dacă în acest sens, consimțământul lor este liber și neviciat.
În cazul în care soții, prezenți personal, insistă în desfacerea căsătoriei, atunci notarul public eliberează certificatul de divorț, fără a face mențiune despre culpa soților.
Certificatul de divorț poate fi eliberat, doar dacă cei doi soți se înțeleg cu referire la toate aspectele privind numele de familie și situația minorilor (când sunt copii minori). În ipoteza în care există divergențe, atunci notarul public emite o dispoziție de respingere a cererii de divorț și îndrumă soții să se adreseze instanței de judecată.
Împotriva refuzului notarului public de a constata desfacerea căsătoriei și de a emite certificatul de divorț, nu există cale de atac, dar, dacă refuzul în cauză este abuziv, oricare dintre soți se poate adresa instanței competente pentru repararea prejudiciului.